joi, 19 noiembrie 2009

Decodificarea comportamentului copilului - partea I


Multi parinti isi pun intrebari despre comportamentul copiilor lor. De obicei acestea arata cam asa: "Cum sa fac sa opresc comportamentul X al copilului meu?" Multi din dumneavoastra ati constatat ca disciplina "clasica" (adica pedeapsa) adesea nu functioneaza.Mai mult de atat, desfiinteaza cu desavarsire conexiunea dintre adult si copil si slabeste relatia. Asa ca ce ne ramane de facut?

Sa ne gandim cateva clipe impreuna. Pedeapsa este administrata datorita unei interpretari pe care o dati comportamentului indezirabil, datorita felului in care va raportati la acesta. In loc de a va lasa prada acestei interpretariintr-o maniera reflexa, incercati mai degraba sa decodificati comportamentul, sa urmariti cauza,  ratiunea existentei acestuia. Primul pas spre decodificare este schimbarea modalitatii in care formulati acea problema si intrebarile din jurul sau. De exemplu: "Copilul meu are o problema. De ce minte?". In noua abordare, incercati sa inserati verbul "are nevoie" si lucrurile vor capata brusc o alta perspectiva. "Copilul meu are o problema. De ce are nevoie sa minta?"

Atunci cand nevoile copiilor sunt indeplinite si nu exista nimic care sa ii raneasca, este o adevarata placere sa fi impreuna cu acestia. Atunci cand nevoile lor nu sunt indeplinite, acest lucru este adesea comunicat prin comportamentul sau. Nu este intotdeauna important sa aflam cauza exacta a modului in care copilasul reactioneaza astfel dar este capital sa acceptam ca exista un motiv valid pentru asta. De aceea ne vom intreba: Ce imi spune acest comportament? Care este nevoia copilului meu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu